Betonul este un material esențial pentru realizarea construcțiilor, acesta fiind folosit încă din timpul romanilor, despre care se crede că aveau o rețetă secretă de preparare. Betonul este în prezent unul dintre materialele de bază pentru construire, iar rețetele de preparare ale acestuia includ o multitudine de elemente de la aditivi, la fier beton.
Betonul are la bază trei componente principale și anume ciment, agregat și apă. Aceasta este practic cea mai simplă rețetă însă în prezent sunt folosite mai multe materiale care conferă materialului rezistență. Ingredientele de bază însă sunt cele mai importante, deoarece fără acestea nu ar exista betonul sau acesta nu ar rezista.
Cimentul este elementul cheie în cadrul betonului, deoarece acest material este cel care creează legătura chimică prin care se formează amestecul. Cimentul se amestecă cu apă, iar procesul se numește hidratare. Practic, apa leagă particulele de ciment îmbrăcându-le în pelicule, iar acestea unindu-se formează o masă uniformă sau ceea ce numim compoziție beton. Cel mai cunoscut tip de ciment este cimentul Portland.
Chiar dacă știm că aerul este foarte utill, in BCA, pentru termoizolare, în structurile de beton nu este benefic, deoarece poate produce goluri ce pot fi considerate slăbiri. Totuși este nevoie de un anumit conținut de aer în amestecul de beton, deoarece aerul va permite apei în exces să se evapore.
Apa este necesară pentru hidratarea cimentului și pentru formarea pastei de ciment. Cantitatea de apă este dictată de rețeta în sine a betonului, în funcție de cantitatea de agregate și de ciment, iar dacă știi aceste detalii poți folosi un calculator rețetă beton pentru a afla cantitatea de apă necesară. O cantitatea mare de apă va forma împreună cu cimentul lapte de ciment, material folosit pentru umplerea golurilor și a fisurilor în structuri de beton.
Pietrișul și nisipul constituie agregatele necesare pentru realizarea betonului. Ambele materiale se clasifică pe sorturi, adică pe dimensiuni, deoarece fiecare tip de beton în parte poate necesita agregate de dimensiuni mai mari sau mai mici. Agregatele ajută la rezistența structurii, iar în general sorturile mari sunt folosite în cazul betoanelor de rezistență, armate cu fier beton.
Există mai multe tipuri de beton, clasificate în funcție de clasa acestuia. În general, clasa betonului se referă la rezistența sa caracteristică – la compresiune, măsurată în megapascali (MPa). Setul de cifre ce urmează marcajului C (clase de beton) denotă valorile rezistenței betonului la compresiune.
Betonul de clasă C8/10 este un beton ușor și poate fi folosit în proiecte de construcții rezidențiale sau în realizarea de trotuare, beton mozaicat, garduri beton sau ziduri din blocuri BCA, pavele, scări, fundații cu preluare scăzută de solicitări sau pentru lucrări de reparații. De asemenea, poate fi utilizat în proiecte decorative sau în cazurile în care sarcina structurală nu este foarte mare.
Acest tip de beton poate fi folosit pentru realizarea elementelor supuse unor solicitări mici și medii precum: plăci de gard din beton, pardoseli, scări, beton semiumed pentru trotuare, pavele și alte proiecte rezidențiale sau comerciale de dimensiuni mici.
Folosirea tipului de beton C16/20 este specifică în cazul lucrărilor pentru realizarea unor elemente ce pot prelua încărcări medii, fiind un beton superior claselor anterior discutate. Acest tip de beton poate fi folosit pentru realizarea de scări, gard ciment, podeste, stâlpi sau orice grindă beton pentru construcții din beton armat. Următorul tip de beton ca rezistență după acesta este beton b300, după denumirea veche sau C18/22,5, conform nomenclatorului actual.
Betonul de clasă C20/25 este uzual în cazul clădirilor rezidențiale, fiind unul dintre cele mai cunoscute. Se poate folosi beton de clasă C20/25 pentru fundații, plăci beton, grinzi, stâlpi, pereți și alte structuri de construcții cum ar fi spațiile comerciale sau industriale.
Este utilizat atunci când este nevoie de construirea unor elemente de construcții care trebuie să răspundă unor solicitări mai complexe. Se poate folosi acest tip de beton pentru fundații, pentru realizarea grinzilor și a stâlpilor, dar și pentru alte tipuri de elemente structurale.
Betonul este un material care necesită proporții stricte pentru amestecare pentru ca rezultatul să fie cel dorit din punct de vedere al rezistențelor. Pentru a putea prepara rețeta betonului în mod corect se folosesc utilaje speciale, în funcție de cantitatea de material necesară.
În cazul șantierelor mici și a clădirilor rezidențiale, dar și pentru lucrări care nu necesită cantități foarte mari de material pot fi folosite betoniere de mici dimensiuni, în care să se producă amestecarea betonului. O betonieră mică, cunoscută și sub denumirea de malaxor, este deosebit de utilă pentru prepararea unor cantități limitate de beton, cu sorturi mici sau medii de agregat.
Betonierele uzuale sau profesionale sunt cel mai des utilizate pentru prepararea betonului, acestea fiind utilaje de mari dimensiuni (mai mari decât în cazul betonierelor casnice) astfel că poate fi preparată o cantitate mai mare de material.
În ambele cazuri (betonieră mică sau betonieră mare) recipientul în care se prepară betonul execută mișcări de rotație care au rolul de a amesteca foarte bine apa cu ciment și nisip, astfel încât amestecul final să fie omogen.
Betonierele mobile sau betoniera de transport reprezintă o soluție eficientă ce poate fi folosită atât pentru a transporta betonul spre șantier, cât și pentru amestecarea acestuia până la destinație.
Betoniera este cel mai eficient utilaj pentru prepararea betonului, iar rețeta de preparare depinde foarte mult de tipul de beton și de rezistența acestuia. În plus, specificațiile din proiect dictează conținutul de ciment, nisip și apă, astfel că este foarte important să te ghidezi după o rețetă preparare mortar la betonieră.
Prepararea manuală a betonului poate fi o soluție atunci când nu dispui de utilaj sau atunci când ai nevoie de o cantitate relativ mică de material. Vei avea nevoie de:
În general calculele pentru rețeta betonului au în vedere prepararea ipotetică a unui metru cub de beton, ceea ce presupune 1000 de litri, iar reteta beton la betonieră sau manual poate fi adaptată în funcție de acest standard. În cele ce urmează poți găsi rețeta pentru fiecare tip de beton, calculat pentru acest etalon de 1 mc de material.
Pentru realizarea unei cantități de 1 m³ de beton vei avea nevoie de:
În cazul în care lucrezi cu aproximări și dozare la lopată, atunci vei avea nevoie de:
Pentru a realiza 1 m³ de beton vei avea nevoie de următoarea rețetă beton b200 (C12/15):
În cazul în care lucrezi cu aproximări și alimentare la lopată, atunci vei avea nevoie de următoarea rețetă beton la lopată:
Rețetă beton B250 1 m³:
În cazul în care lucrezi cu aproximări și alimentare la lopată, atunci vei avea nevoie de rețeta beton b250 la lopată:
Pentru a realiza 1 m³ de beton C20/25 vei avea nevoie de:
În cazul în care lucrezi cu aproximări și alimentare la lopată, atunci vei avea nevoie de:
Pentru a realiza 1 m³ de beton C25/30 vei avea nevoie de:
În cazul în care lucrezi cu aproximări și alimentare la lopată, atunci vei avea nevoie de:
Proporția de amestecare a betonului este importantă deoarece amestecul ar trebui să fie omogen și să răspundă cerințelor de rezistență. Fiecare element structural răspunde unor astfel de exigențe, iar rezistențele betonului trebuie să le acopere.
Consistența betonului este importantă pentru:
Turnarea betonului este una dintre cele mai importante etape, deoarece de aceasta va depinde calitatea și rezistența elementelor structurale.
Primul pas este acela de a pregăti cofrajele, adică sistemele de susținere a betonului. Datorită consistenței acestuia, el trebuie susținut la turnare, iar cofrajul are exact acest rol. Etapa de cofrare se face după armarea suprafețelor, deoarece armătura trebuie să fie pe poziție în momentul turnării.
Înainte de turnarea efectivă se execută un test special numit testul cu conul sau slump test, în care se verifică consistența betonului la turnare. în cazul în care consistența este corectă, betonul se toarnă cu o pompă specială, după care este vibrat cu ajutorul unui vibrator de beton, pentru a elimina bulele de aer și golurile din structură. La nivel este nevoie de o nivelare a suprafeței, după care betonul este lăsat să se usuce. După uscare sunt îndepărtate cofrajele și se poate trece la etapa următoare de construire.
În mod uzual betonul necesită o perioadă de 28 de zile pentru uscare completă. Uscarea este un proces care se întinde pe durata acestor zile, timp în care betonul își dezvoltă și rezistențele tehnice.
În unele cazuri, unele tipuri de betoane se pot usca și mai rapid, cum ar fi cazul betoanelor aditivate. Acestea însă sunt mai scumpe și necesită punerea în operă doar de către profesioniști.
Betonul este un material care necesită anumite condiții pentru turnare. Cea mai bună perioadă a anului pentru turnare, pentru zona României, este în lunile de vară timpurie și toamnă timpurie, așadar exceptând perioadele de mijloc, cu temperaturi foarte ridicate.
Primăvara este nevoie de așteptarea depășirii perioadelor de îngheț și a temperaturilor negative, deoarece în caz contrar apa din beton îngheață, iar procesul de uscare este afectat. De asemenea, nu se toarnă betonul în lunile foarte călduroase, deoarece căldura poate conduce la evaporarea apei din beton, cauzând uscarea prematură a acestuia și făinarea. Trebui să știi clar în cât timp se întăreste betonul și care sunt condițiile favorabile de uscare corectă înainte de a începe etapa de turnare a acestuia.
Nu trebuie să fii neapărat inginer pentru a putea realiza lucrări de construire sau de turnare a betonului. Este recomandat să lucrezi cu ingineri și meseriași, pentru că aceștia știu răspunsurile la cele mai frecvente întrebări despre construcții. Poți găsi unele răspunsuri și aici, pentru că de cele mai multe ori acestea sunt întrebările care pun cel mai adesea probleme:
Deși cantitățile variază în funcție de tipul de beton, regula generală indică un amestec de o parte ciment la două părți nisip. Astfel, la un sac de ciment, ar trebui să pui doi saci de nisip, dar atenție, ambele materiale ar trebui să aibă aceeași cantitate (exemplu ciment cu nisip la sac: dacă sacul de ciment are 50 kg, atunci vei adăuga 100 kg de nisip).
Dintr-un sac de ciment poți obține circa 0,035- 0,050 metri cubi de beton, luând în calcul raportul 1:2:3 (1 parte ciment, 2 părți nisip, 3 părți agregat grosier).
Un metru cub de beton se poate exprima în kilograme în funcție de densitatea acestuia. Astfel, un metru cub de beton poate cântări circa 2000-2400 kg, în funcție de tipul agregatelor și de proporțiile componentelor amestecului (apa, nisip, ciment, pietriș).
Acest calcul necesită o aproximare, deoarece roabele nu au o dimensiune standard. Putem lua în calcul un volum de circa 0.07 metri cubi, iar împărțind 1 metru cub la 0.07 m³, va rezulta o valoare de circa 14 roabe la 1 m³.
Acestea sunt câteva dintre detaliile importante care te pot ajuta să știi cum se face betonul și care te pot ajuta să construiești mai ușor. Tot ce mai ai de făcut este să afli detaliile de preț turnat beton cu betoniera și să începi proiectul de construire pe care îl dorești.
Sunt de acord cu prelucrarea datelor mele de mai jos în vederea preluării comentariului.
Citește Informare GDPR.
Pentru a începe completarea, este necesar să activezi butonul