|
Procesul tehnologic de producere a BCA-ului Celco
Betonul celular autoclavizat Celco este un material
cu o structura alveolara care contine cca 60% (in volum) pori
inchisi de forma sferica cu diametrul sub 1 mm, uniform distribuiti
in masa betonului.
BCA-ul Celco se realizeaza utilizand ca agregat un material silicios
(nisip silicios de rau) iar ca liant cimentul Portland, varul
ars-macinat, ghipsul si promotor de expandare - pasta de
aluminiu.
Etapele procesului de fabricatie:
1. Selectia materiilor prime:
Fiind un produs pe baza de silicat de calciu necesita surse de
calciu si siliciu. Sursa de siliciu o reprezinta nisipul, sursele de
calciu fiind cimentul, varul si ghipsul.
2. Macinarea nisipului:
Nisipul si ghipsul se introduc in moara fiind supuse unui proces de
macinare in sistem umed. Scopul macinarii este de a aduce aceste
materii prime la o suprafata specifica cat mai apropiata de cea a
varului si cimentului ceea ce favorizeaza reactiile chimice ale
componentilor in masa de beton. Incarcatura morilor este constituita
din bile de otel tratat cu duritate controlata si impusa. Contactul
in timpul rotatiei morilor intre corpurile de macinare nisip si
ghips duce la obtinerea slamului nisip caracterizat de o greutate
litrica constanta si precis calculata. Procesul de macinare este
complet automatizat si controlat. Produsul care rezulta este
depozitat in 2 omogenizatoare cu agitator.
3. Retur slam deseu:
Slamul deseu este componenta reziduala rezultata la malaxarea
surplusului de material taiat din forme in timpul procesului de
taiere, in amestec cu apa. Materialul rezidual este colectat intr-un
sistem specific de unde dupa malaxare cu apa este pompat intr-un
rezervor de stocare denumit omogenizator.
4. Dozarea/Amestecarea:
Slamul nisip si slamul deseu, impreuna cu cimentul, varul si pasta
de aluminiu preparata sub forma de suspensie, se dozeaza automat
conform unei retete de fabricatie prestabilita. De asemenea, dozarea
si amestecarea componentilor sunt procese asistate si inregistrate
de un calculator de proces.
5. Turnarea in tipare:
Amestecul rezultat este descarcat intr-un malaxor mobil prevazut cu
agitator si turnat in tipare metalice special pregatite (curatate si
unse cu uleiuri industriale), in care are loc procesul de expandare
si preintarire.
6. Expandare - Maturizare:
Aceste etape sunt cele mai critice faze ale procesului. Amestecul
turnat in forme expandeaza, isi mareste volumul prin eliberarea de
hidrogen urmare a reactiei chimice dintre aluminiu si hidroxidul de
calciu (CaOH) rezultat din hidratarea varului si cimentului, ce
permite o crestere cu 100% a volumului initial si formarea
structurii poroase, dupa care se preintareste pana la o anumita
duritate controlata. Produsul rezultat trebuie sa fie suficient de
tare inainte de a ajunge la taiere (daca este prea moale, forma se
va crapa in timpul transferului si al scoaterii din tipare) dar si
suficient de moale pentru a nu produce rebuturi in procesul de
taiere.

7. Transportarea la taiere:
Cand forma este considerata maturizata produsul este gata de taiere,
podul rulant este pozitionat deasupra formei ridicand tot ansamblul
si transportandu-l la masina de taiat.
8. Taierea:
Se executa cu o instalatie complexa ce permite obtinerea unei game
largi de tipodimesiuni de BCA cu precizie dimensionala superioara,
de +/- 1 mm.
Instalatia de taiere este prevazuta cu 2 sisteme de taiere: primul
transversal care realizeaza dimensiunea standard a blocurilor pe
lungime prin oscilatie pe verticala si cel de al doilea longitudinal
prin care se realizeaza tipodimensiunile cerute. La terminarea
taierii o hota care absoarbe reziduurile de la suprafata este
coborata spre calota superioara a formelor, resturile laterale fiind
de asemenea inlaturate.
9. Autoclavizarea:
Dupa taiere materialul este preluat impreuna cu gratarul de
maturizare, asezat pe carucioare si introdus in autoclava (recipient
cilindric inchis etans). Aici are loc tratamentul hidrotermic, la
presiune de 12 atm si temperatura de 180-200º C , timp de 12 ore. La
autoclavizare, pe langa accelerarea reactiilor de
hidratare-hidroliza, datorita vaporilor sub presiune la temperaturi
ridicate, au loc reactii chimice intre hidroxidul de calciu rezultat
din hidroliza cimentului si bioxidul de siliciu din agregatele
silicioase, cu formarea de hidrosilicati de calciu, schimbandu-se
astfel atat compozitia chimica cat si structura materialului intarit,
obtinandu-se astfel betonul celular autoclavizat.

10. Paletizare:
Dupa evacuarea din autoclave, materialul este ambalat in pachete si
transportat in depozit de unde se livreaza la beneficiar cu mijloace
auto sau cale ferata. Paletizarea se realizeaza in varianta:
120 cm X 150 cm X 125 cm = 2.25 m3.
^ sus
|