Istoric

    Cunoscut in literatura de specialitate sub diferite denumiri - beton aerat, beton celular, gazbeton, beton celular autoclavizat - din punct de vedere tehnologic a cunoscut mai multe etape, procedeele de obtinere precum si calitatile sale de termoizolare si fonoabsorbante imbunatatindu-se continuu.

1889 - obtinerea patentului in utilizarea carbonatului de sodiu pentru producerea betonului aerat de catre chimistul ceh Hofman.

1919 - producerea betonului aerat cu agent gazificator pe baza de metal in Berlin de catre chimistul Grosahe.

1923 - obtinerea patentului pentru adaugarea pulberii de aluminiu ca agent gazificator de expandare de catre arhitectul suedez Eriksson. La acea vreme, Dr. Eriksson era profesor asistent la Institutul Royal din Stockholm in Tehnologia Constructiilor. Datorita pulberii de aluminiu formarea gazelor este crescuta, hidrogenul produs se dizolva putin, procesul fiind eficient si usor de controlat. Eriksson a denumit produsul obtinut dupa numele lui suedez si al orasului sau natal, si anume YTONG. Astfel, YTONG nu este numai o marca, ci si creatorul betonului celular.Aceste cinci litere inseamna beton usor si totodata beton cu spatii de aer.

1924 - producerea la scara redusa a betonului celular in Suedia de catre Messrs Christiani & Nielson Ltd dupa tehnologia Siporex (tehnologie suedeza - care foloseste in exclusivitate amestecul simplu de ciment si nisip, sustinind ideea unei rezistente la coroziune mult mai mare, nefolosind varul).

1930 - producerea la scara industriala a gazbetonului in Suedia dupa tehnologia Ytong.

1950 - dezvoltarea tehnologica permite ca betonul celular sa fie produs in blocuri prin adaugarea cenusei de termocentrala, fapt ce a condus la cresterea rezistentei si totodata la scaderea greutatii.

1950 - dezvoltarea in Olanda a tehnologiei Peya de producere a betonului celular autoclavizat - tehnologie care foloseste o metoda de macinare uscata, necesitind consum sporit de energie cu uscarea nisipului.

1950 - constructorul germanul Josef Hebel, incurajat de caracteristicile noului material de constructii pune bazele unei fabrici de producere a betonului celular la Emmering, in apropiere de Munich, folosind reteta Ytong; totodata imbunatateste partea mecanica a tehnologiei de producere, denumind-o dupa numele sau Hebel.

.